Ucraina impune dictatura! Elevii români, lăsați fără dreptul de a comunica în limba română, chiar și în pauzele de la școală

Un proiect de lege propus recent în Ucraina, care vizează instituirea unui „mediu educațional ucrainofon” în școli, a stârnit îngrijorări profunde în rândul comunității românești, amenințând dreptul elevilor români de a comunica între ei în limba maternă chiar și în pauzele dintre ore. Potrivit unui editorial semnat de Anatol Popescu, președintele fondator al Asociației „Basarabia”, pentru Agenția BucPress, această propunere legislativă ar readuce limba română la statutul depreciativ de „limbă de bucătărie”, amintind de politica sovietică de marginalizare lingvistică.

Elevii români din Ucraina riscă să piardă dreptul de a vorbi în limba maternă în pauze, conform unui nou proiect de lege

Propunerea legislativă, înregistrată la sfârșitul lunii septembrie în Rada Supremă a Ucrainei, ar modifica Legea educației din Ucraina, instituind un „mediu educațional ucrainofon” care obligă elevii, personalul didactic și alți participanți la procesul educativ să comunice doar în limba ucraineană atât în timpul cursurilor, cât și în pauze. Această inițiativă nu este prima de acest gen; anterior, Ministerul Educației și Științei din Ucraina a emis recomandări neoficiale pentru școlile cu predare în limba română, ca parte a unei încercări continue de a ucrainiza mediul școlar.

În Ucraina, doar 41% dintre elevi comunică exclusiv în ucraineană în timpul orelor și al pauzelor, conform monitorizării Serviciului de Stat pentru Calitatea Educației și a Ombudsmanului lingvistic al Ucrainei, citată în articolul din BucPress. Însă, pentru elevii din comunitățile românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, unde școlile cu predare în limba română au fost parțial sau total ucrainizate, situația este și mai alarmantă, iar utilizarea limbii române este din ce în ce mai restrânsă. În aceste comunități, limba maternă a copiilor români este înlocuită treptat de un amestec de română, rusă și ucraineană, fapt care pune în pericol identitatea lingvistică a acestei minorități.

Popescu subliniază, de asemenea, contextul tensionat în care se află Ucraina, care se bucură de un sprijin activ și continuu din partea României și Republicii Moldova în confruntarea cu agresiunea rusă. Cu toate acestea, Ucraina „nu încetează să implementeze politici de deznaționalizare și asimilare în masă a comunităților istorice românești”, adoptând, potrivit lui Popescu, strategii asemănătoare celor aplicate cândva de imperiul rus. Într-o luptă de supraviețuire în care și-au pierdut viețile numeroși cetățeni ucraineni de naționalitate română, statul ucrainean continuă să aplice politici de asimilare culturală a minorităților.

Potrivit proiectului de lege, conceptul de „mediu educațional ucrainofon” ar presupune un set de norme și condiții care impun folosirea limbii ucrainene în orice interacțiune de pe teritoriul școlilor de stat, inclusiv în pauze. Ministerul Educației și Științei din Ucraina specifică, în propunerile sale, că „în legislația Ucrainei din domeniul educațional nu există o definiție a conceptului de sistem de apreciere a competențelor de vorbire”. Astfel, instituțiile de învățământ ar avea obligația de a evalua capacitatea elevilor de a comunica în limba ucraineană, acest criteriu fiind parte a standardelor educaționale naționale.

Proiectul de lege propune o completare a articolului 7 din Legea Educației din 2017, impunând instituțiilor de învățământ să creeze acest „mediu educațional ucrainofon”. Este precizat că instituțiile private de învățământ și cele dedicate comunităților etnice autohtone sunt exceptate de la aceste obligații, dar că limbile oficiale ale Uniunii Europene pot fi utilizate doar pentru studii complementare, fără a afecta obiectivul de comunicare în limba de stat.

Românii din Ucraina își exprimă îngrijorarea că acest nou proiect legislativ va contribui la o accelerare a procesului de deromânizare a comunităților istorice românești. Limba română pierde treptat teren în școlile de la sate, în timp ce multe școli cu predare în română fie au fost ucrainizate complet, fie doar parțial. Efectele acestui proces, afirmă Popescu, ar putea fi vizibile abia la viitorul recensământ general din Ucraina, odată ce va exista o stabilitate postconflict.

Editorialul subliniază că înțelegerea limbii materne în comunitățile românești este subminată de aceste politici, mai ales în regiunile din sudul și vestul Ucrainei, unde majoritatea elevilor comunică încă în română în afara cursurilor. Popescu acuză statul ucrainean de o atitudine ipocrită, subliniind că ucrainizarea școlilor de limbă română este mascată sub pretextul combaterii influenței rusești.

„Ucraina nici azi, după aproape 3 ani de fază activă a războiului ruso-ucrainean și totodată de sprijin activ, continuu și neîntrerupt al României și Republicii Moldova în lupta cu ocupantul rus, nu încetează să implementeze politici de deznaționalizare și asimilare în masă a comunităților istorice, autohtone românești, de pe teritoriul său. Culmea ipocriziei este că statul ucrainean continuă și perpetuează împotriva propriilor cetățeni politicile de deznaționalizare și de asimilare ale dușmanului său acerb – politici și practici ale imperialismului secular rus, cu care se duce azi o luptă pe viață și pe moarte, luptă în care și-au pierdut viețile inclusiv sute de cetățeni ucraineni de naționalitate română”, explică Anatol Popescu.

Pentru românii din Ucraina, dreptul de a comunica liber în limba maternă reprezintă un element crucial al identității naționale și culturale.

Citiți mai multe detalii AICI.